Marti , 24 Octombrie 2017
Noutati de ultima ora
Acasa » recomandam! » Ce ne dorim de la copiii nostri?
Ce ne dorim de la copiii nostri?

Ce ne dorim de la copiii nostri?

Ce ne dorim de la copiii nostri? Buna intrebare! Ne dorim sa ne faca pe noi fericiti sau sa fie ei fericiti, chiar daca sentimentul nu este valabil si in cazul nostru? Intrebari la care toti parintii trebuie sa-si raspunda sincer.

copilInca din prima clipa de viata a copilului, parintii, fara sa fie constienti, incep sa emita tot felul de pretentii de la copilul lor.

“Offf, as vrea sa nu mai planga atat!”
“As vrea sa manance frumos.”
“Nu vreau sa ma mai interupi!”
“Vreau sa te joci singur si sa nu mai scuipi.”
“De ce colegul tau poate sa-si faca tema singur si tu nu?”
“Vreau sa urmezi facultatea aia. E de viitor, eu stiu mai bine.”

Si lista dorintelor parintilor poate continua la nesfarsit. Sub pretextul ca „ei stiu mult mai bine decat copilul” parintii nu inceteaza niciodata sa ofere sfaturi si sa-si indrume copiii pe drumul pe care ei si-ar fi dorit sa-l urmeze. Parintii stiu mai bine decat copiii lor cand acestia trebuie sa doarma, cand si cat trebuie sa manance cei mici, ce cursuri optionale trebuie sa urmeze si ce povesti trebuie sa citeasca copiii lor.
De la indrumarile esentiale din primii ani de viata, cand este necesar ca mama sa-i impuna limite si directii celui mic, parintii dezvolta un intreg scenariu in privinta vietii copilului lor, pierzand din vedere exact fericirea si dorintele acestuia.

Copiii sunt diferiti de proprii lor parinti. Desi “imprumuta” anumite obiceiuri si preferinte, calitati, acestia au propriile lor ganduri si imagini in privinta viitorului si a vietii lor. Inca din primii ani de viata, cei mici incearca sa-si castige independenta prin perioada lui “NU”, prin impotrivirea in fata parintilor, prin rasfat etc. Toate acestea sunt semne de dezvoltare normala pentru orice copil. Micutul incepe sa se dezvolte si sa vrea sa ia propriile decizii. Doreste sa-si aleaga singur hainele pentru scoala, doreste sa manance ce vrea si cat vrea, doreste sa-si aleaga singur prietenii de joaca si cursurile optionale din week-end. Si este important ca parintii sa-l lase sa faca aceste lucruri intr-o anumita masura. Parintii trebuie sa invete sa cantareasca daca dorinta copilului lor este nociva sau nu. Evident ca alegerea tricoului pentru a doua zi nu este echivalenta cu alegerea orei de culcare. Daca in privinta tricoului parintii pot face compromisuri, in privinta orelor de somn acestia trebuie sa ramana fermi si sa respecte intervalul obisnuit.

Rolul parintilor, incepand cu o anumita varsta, este acela de a-si lasa copiii sa decida singuri atunci cand este cazul si de a-i supraveghea din umbra. Chiar daca tu ai fi facut altfel, ai fi ales altfel, in anumite situatii, nu uita ca subiectul este copilul tau si ca el trebuie sa decida singur pentru el.
Copilul tau trebuie sa invete sa-si gaseasca singur drumul, fericirea. Iar tu, ca parinte, trebuie sa fii alaturi de el si sa-l iubesti neconditionat. Treci peste dorinta egoista de a-i impune copilului sa te faca fericit (recunoaste ca asta astepti de la copilul tau) si fii pur si simplu fericit pentru copil tau!

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicata. Campurile necesare sunt marcate *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>